Viața Sfântului Nicolae al Japoniei
sept. 6, 2025
Acesta s-a născut la 1 august 1836 în satul Berezovsk din eparhia Smolensk, Rusia, având tatăl diacon. Pe când avea 5 ani, mama sa plecă la cele veșnice. Tânărul Ivan, căci acesta era numele său în lume, arătă încă din fragedă pruncie multă evlavie și râvnă pentru lucrurile cele duhovnicești. Astfel, urmă Seminarul Teologic din Smolensk, iar mai apoi în anul 1857 intră la Academia Teologică din Sankt Peterersburg. La 24 iunie 1860, în biserica academiei, episcopul Nectarie îl tunse în monahism cu numele Nicolae, iar în următoarele zile îl făcu diacon, iar mai apoi preot. Tânărul ieromonah Nicolae s-a oferit să fie preot al bisericii ambasadei ruse din orașul Hakodate, Japonia.
Acesta s-a născut la 1 august 1836 în satul Berezovsk din eparhia Smolensk, Rusia, având tatăl diacon. Pe când avea 5 ani, mama sa plecă la cele veșnice. Tânărul Ivan, căci acesta era numele său în lume, arătă încă din fragedă pruncie multă evlavie și râvnă pentru lucrurile cele duhovnicești. Astfel, urmă Seminarul Teologic din Smolensk, iar mai apoi în anul 1857 intră la Academia Teologică din Sankt Peterersburg. La 24 iunie 1860, în biserica academiei, episcopul Nectarie îl tunse în monahism cu numele Nicolae, iar în următoarele zile îl făcu diacon, iar mai apoi preot.
Tânărul ieromonah Nicolae s-a oferit să fie preot al bisericii ambasadei ruse din orașul Hakodate, Japonia.
La început, părea cu neputință propovăduirea Evangheliei pe pământ japonez, căci după cuvintele sfântului Nicolae, „japonezii din vremea aceea priveau străinii ca pe niște fiare, iar creștinismul ca pe o sectă pentru ticăloși și vrăjitori”. Tânărul părinte vreme de 8 ani studie țară, limba și obiceiurile poporului japonez.
În 1868, turma tânărului părinte Nicolae numără 20 de japonezi. În anul 1870, ieromonahul Nicolae a fost numit arhimandrit și pus în fruntea misiunii de propovăduire a dreptei credințe în Japonia.
În același an, sfântul Nicolae începu ridicarea unei clădiri de piatră în Tokio în care se aflau biserica și o școală pentru 50 de copii, care în anul 1878 deveni seminar.
În anul 1874, episcopul Pavel al Kamchatkai ajunse în Tokio pentru a face preoți pe mai mulți candidați japonezi recomandați de sfântul Nicolae. Pe atunci misiunea din Tokio cuprindea 4 școli: una pentru catehumeni, una pentru fete, una pentru enoriași și un seminar. La Hakodate funcționau două școli, una de băieți și una de fete.
În a doua jumătate a anului 1877, văzu lumina tiparului revista misiunii „Mesagerul Bisericii”. După numai 8 ani de activitate a misiunii, roadele erau deja bogate: 4115 japonezi creștini adunați în mai multe comunități, slujbe și lecții în limba japoneză, revistă de misiune și cărți duhovnicești. În decembrie 1878, sfântul Nicolae ceru numirea unui episcop al Japoniei.
Astfel, la 30 martie 1880, sfântul Nicolae a fost numit episcop în Biserica Sfintei Treimi a Lavrei Sfântului Alexandru Nevski. Întors în Japonia, se dărui cu mai multă râvnă lucrării sale de propovăduire a Ortodoxiei. Termină ridicarea Catedralei Învierii Domnului din Tokio, traduse cărțile de slujbe și întocmi un dicționar teologic ortodox în limba japoneză.
Multe încercări se abătură asupra sfântului episcop și a turmei sale în timpul războiului ruso-japonez (1904-1905). Pentru biruirea greutăților acestor ani, fu mai apoi ridicat la rangul de arhiepiscop.
În 1911, la jumătate de veac de când ieromonahul Nicolae puse piciorul pe pământul japonez, era 33017 creștin-ortodocși în 266 de comunități ale Bisericii Ortodoxe Japoneze al cărei cler era format dintr-un arhiepiscop, un episcop, 35 de preoți, 6 diaconi, 14 dascăli de muzică psaltică și 116 dascăli.
La 3 februarie 1912, în vârstă de 66 de ani, încărcat de anii faptelor sale bune, sfântul arhiepiscop Nicolae plecă în pace la cele veșnice, fiind trecut în rândul sfinților la 10 aprilie 1970.
